De ce s-a speriat PNL și a dat înapoi cu șomajul tehnic pentru bugetari

E clar pentru toată lumea că această pandemie de coronavirus va lăsa urme adânci în multe sectoare economice. Pe principiul solidarității, Guvernul anunța că pregătește reducerea cheltuielilor și-n sistemul bugetar, cu introducerea unor forme de șomaj tehnic pentru unii salariați de la stat. Premierul Ludovic Orban s-a răzgândit între timp.

Pe la începutul lunii martie, România și-a dat seama că se va înscrie pe lista țărilor europene afectate de pandemie de coronavirus. La jumătatea lunii s-a luat și decizia iminentă: președintele a decretat stare de urgență și, din acel moment, era clar că multe afaceri vor fi „trase pe dreapta”.

Primele sectoare direct afectate au fost cele din HoReCa.

Restaurantele, localurile și barurile s-au închis. La fel și organizatorii de evenimente, teatrele, cinematografele, mallurile: toți au pus lacătul pe ușă pentru o periodă nedeterminată.

O perioadă care se va prelungi până cel puțin la 15 mai, cât durează starea de urgență.

Solidaritate declarativă

Ulterior, au fost afectați și marii jucători din piață, care sunt văzuți drept unul dintre motoarele economiei: industria auto. Ford și Dacia, singurii producători care fabrică mașini la noi în țară, și-au trimis angajații în șomaj tehnic. În total – aproximativ 20.000 de oameni.

Măsura șomajului tehnic a fost răul cel mai mic pentru angajații din privat care au fost nevoiți să suporte această criză. Pentru alții, contractele le-au fost suspendate pe termen nedefinit sau chiar au fost concediați.

În acest context, s-a vorbit despre o solidaritate la nivelul societății.

Cu alte cuvinte, dacă economia privată suferă, ar trebui ca și statul să strângă un pic cureaua în aparatul bugetar, tocmai pentru a-și reduce cheltuielile și pentru a direcționa banii spre direcții care pot ajuta o revenire rapidă. Declarativ, lucrurile păreau că merg în această direcție. 

Faptic, nu s-a întâmplat nimic. Și nici nu se va întâmpla.

Ce face Guvernul pentru mediul privat

Imediat după ce multe afaceri au fost închise – fie din cauza măsurilor luate de Guvern, fie din cauza indirecte, Executivul a anunțat un plan de ajutorare financiară atât pentru angajații trimiși în șomaj tehnic, cât și pentru companiile lovite de situația generată de pandemia de coronavirus.

Între timp, se pare că numărul angajaților trimiși în șomaj tehnic sau cu contracte suspendate s-a dus la peste un milion. Iar Guvernul a venit cu cadrul pentru ca cei care au nevoie să fie ajutați.

Astfel, angajatul în șomaj tehnic – pentru care angajatorul a solicitat statului ajutor financiar –  va primi 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut.

De asemenea, în perioada de șomaj tehnic îi vor fi achitate  CAS, CASS și impozitele aferente. Asta înseamnă că aceste ajutoare sunt, de fapt, impozabile. Cu alte cuvinte, din banii dați de stat – peste 40% se întorc… tot la stat.

Cât despre firmele afectate, acesteau au putut depune vestilele Certificate de Situații de Urgență – despre care Guvernul vorbea inițial. Ulterior, procedura a fost simplificată și Ministerul Economiei spunea că plata pentru angajatori se va face în maximum 15 zile de la depunerea cererii.

Toate aceste procese, simplificate sau nu, s-au putut realiza la începutul lunii aprilie și, cel mai probabil, va urma o altă rundă undeva la începutul lunii mai.

Șomaj tehnic pentru bugetari? Uită de această idee

Pe principiul solidarității, Guvernul spunea că analizează și posibilitatea unei anumite forme de șomaj tehnic în rândul bugetarilor. În planurile inițiale, erau exceptați cei din linia întâi – precum medici, polițiști, militari, iar ulterior s-a spus că vor fi exceptați și profesorii.

Pe hârtie, totul suna cam așa: 15 zile de activitate obișnuită urmate de alte 15 zile de șomaj tehnic. Numai că totul a fost, de fapt, la nivel declarativ.  Iar primele semnale că nu se va întâmpla nimic în această zonă au fost date de ceva vreme.

Proiectul a fost pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, de la începutul lunii aprilie, dar nu a fost adoptat. Atunci, premierul declara că toți trebuie să preia din greutatea crizei provocate de epidemia de coronavirus.

Bâlbâieli pe acest subiect au fost și din partea ministrul Muncii, Violeta Alexandru, care se ferea să spună numărul bugetarilor afectați. Într-un final, anunțul oficial că planurile sunt abandonat a venit chiar de la premierul Orban, după o vizită la Institutul Cantacuzino.

Întrebat despre anunțata propunere de trimiterea în șomaj tehnic a unor categorii de bugetari, șeful Executivului a recunoscut că nu mai e de actualitate. Motivul? – „(…)ne apropiem de finalul stării de urgență”, a spus premierul.

„Pentru că o mare parte dintre cei care lucrează în instituțiile publice sunt implicați în prima linie a bătăliei, cum e Ministerul Sănătății. Nu poți să renunți la nimeni din această zonă, dimpotrivă, mai avem nevoie de specialiști suplimentari. Ministerul Apărării, MAI, Ministerul Muncii, care e implicat în derularea tuturor programelor de sprijin referitor la șomajul tehnic și celelalte forme de sprijin pentru profesioniști și alte categorii de angajați. O mare parte din sectorul public este foarte puternic turat, ne apropiem oricum de finalul prelungirii stării de urgență și nu mai e contextul necesar. Am gândit, am analizat, până la urmă nu mai e de actualitate”, a completat Orban.

De ce a dat PNL înapoi

Răspunsul ar putea fi, de fapt, unul extrem de simplu.

Este an electoral, iar astfel de măsuri luate împotriva unor categorii profesionale care, de regulă și într-o anumită formă, poate influența masiv voturile la alegeri – fie ele locale sau parlamentare – n-ar fi dat deloc bine. Ai fi naiv să crezi că politicienii nu-și fac calcule politice chiar și-n timpul unei crize precum cea pe care o traversăm acum.

După cum recunoaște și premierul, suntem pe finalul stării de urgență. Și, cum-necum, lucrurile vor reveni cumva la normal. Taxarea bugetarilor (o măsură aplicată pe principiul solidarității și recomandată de mulți economiști) ar fi putut costa scump PNL la următoarele alegeri. Iar Ludovic Orban a preferat să nu riște.

Sigur că rămâne întrebarea: va avea statul bani să suporte marile cheltuieli din aparatul bugetar și să pornească, în paralel, motoarele economiei? Ministrul Finanțelor pare optimist. Prea optimist, după cum ar remarca unii.

Ce e cert, însă, e că multe afaceri au venituri zero în această perioadă și e posibil ca multe dintre ele să nu se mai redeschidă niciodată.

Uite un lucru care e de actualitate, i s-ar putea spune premierului Ludovic Orban. Spre deosebire de șomajul tehnic pentru bugetari, care nu mai e de actualitate.